„Anii de liceu sunt esențiali în formarea unui om. E un timp magic al descoperirilor și mirării.” Interviu cu Profesoara Codina Săvulescu de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” despre literatura română și liceele bucureștene
Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar „Anii de liceu sunt esențiali în formarea unui om. E un timp magic al descoperirilor și mirării.” Interviu cu Profesoara Codina Săvulescu de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” despre literatura română și liceele bucureștene

„Anii de liceu sunt esențiali în formarea unui om. E un timp magic al descoperirilor și mirării.” Interviu cu Profesoara Codina Săvulescu de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” despre literatura română și liceele bucureștene

Un articol de: -
București centenar

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Deși mulți contemporani au vestit cu surle și trâmbițe moartea scrisului și a literaturii, precum și dispariția cărților, toate fiind absorbite de mass-media, totuși, omul actual nu poate renunța la cuvânt. Galaxia Marconi nu a înghițit Galaxia Gutenberg, ci a asimilat-o.

Literatura a avut și va continua să aibă un rol de prim ordin în formarea tinerilor, scrisul și cărțile constituind, pentru istoria României, un element de primă importanță pentru geneza României Mari din 1918, dacă este doar să menționăm opera poetică a lui Octavian Goga, ori scrierile istorico-literare ale Școlii Ardelene. Literatura a avut și continuă să aibă și un important impact politic. Spațiul în care tânărul intră în contact cu marea literatură a lumii și cu literatura românească este școala, și mai ales liceul. Liceul este mediul în care se clădesc fundamentele personalității și de idealurile cristalizate în cursul acestor ani depinde existența și destinul ulterior al persoanei.

După 1989, Liceul a recuperat o dimensiune care este absolut necesară pentru formarea umană, educația religioasă. În absența acesteia o mare parte din literatura română este de neînțeles. În anul centenar 2018, Bucureștiul se mândrește cu numeroase licee și colegii care au o ofertă educativă excepțională. Un astfel de Liceu este Colegiul „Mihai Viteazul.” O eminentă Profesoară a acestui Liceu, Doamna Codina Săvulescu, un dascăl foarte iubit și respectat de generații întregi de elevi, a avut amabilitatea să discute cu noi despre aceste aspecte, subliniind faptul că, pentru edificarea României Mari, cultura bucureșteană, în primul rând umanist-literară a avut și va trebui să aibă același rol esențial, fără a neglija, firește, contribuția celorlalte mari centre culturale românești.

Mai jos vă prezentăm interviul complet cu Doamna Profesoară Codina Săvulescu:

 

 

B1.ro: Sunteți o eminentă, pasionată și dedicată Profesoară de limba și literatură română la unul dintre cele mai prestigioase Licee Teoretice din Capitală, Colegiul Național „Mihai Viteazul”. Ne-ați putea prezența un scurt istoric al acestei instituții de învățământ?

Codina Săvulescu: O istorie factuală a liceului/colegiului  „Mihai Viteazul” poate părea  plicticoasă. Poate fi citită pe site.  A luat ființă prin decretul regelui Carol I în 1867, deși ființa din 1864 ca o subdiviziune a liceului Sf. Sava. În 1868 primește numele  „Mihai cel Mare”. Abia în 1921 încep lucrările la actualul sediu din Pache, o clădire ce adăpostea o modernă sala de sport, o biblioteca cu peste 20000 de volume, un paraclis sfințit de patriarhul Miron Cristea, o sala de spectacol cu peste 1000 de locuri...etc

B1.ro: Vă rugăm să ne prezentați câteva aspecte privind  importanța Colegiului „Mihai Viteazul” și a personalităților care au studiat aici pentru viața culturală, socială și pentru istoria Capitalei în general.

Codina Săvulescu: O școală bună înseamnă profesori buni, dar și elevi pe măsură, un cadru care să permită tinerilor să se dezvolte și să se descopere, „să-și înmulțească talanții”. O școală bună impune o tradiție prin valori și exigențe. Cred că e suficient să amintesc doar câteva nume care au trecut pe la  „Mihai Viteazul”: Eugen Lovinescu, Ion Barbu ( Dan Barbilian ), Șerban Țițeica sau Nicolae Paulescu.

B1.ro: O serie de mari personalități ale culturii române bucureștene nu au fost universitari, ci prestigioși profesori de liceu. Ne puteți da câteva exemple?

Codina Săvulescu: Unii nu sunt direct bucureșteni, dar putem aminti pe Camil Petrescu, Perpessicius, Eugen Lovinescu, T. Arghezi  etc. Unii ca George Călinescu au fost profesori de liceu înainte de a deveni profesori universitari.  Există și personalități ale științei, nu doar ale domeniului umanist, de exemplu, care nu au fost niciodată universitari, ba unii din ei chiar autodidacți: Graham Bell, Anatole Bailly sau Thomas Alva Edison

B1.ro: Bucureștiul se mândrește cu o suită de licee faimoase. Care este rolul învățământului liceal pentru formarea tânărului de astăzi?

Codina Săvulescu: Spun, desigur, un loc comun, dar el trebuie afirmat mereu și mereu. Anii de liceu sunt esențiali în formarea unui om. Este perioada marilor lecturi, a întâlnirilor formatoare, a formulării marilor sau micilor idealuri. E un timp magic al descoperirilor și mirării.

B1.ro: Credeți că literatură română veche și modernă mai pot constitui puncte de atracție și elemente formative pentru tânărul licean contemporan? Dar literatura modernă?

Codina Săvulescu: Literatura continuă să-i fascineze pe oameni, cu atât mai mult pe tineri. Dacă profesorul de literatură știe să le miște mințile și sufletele, elevii vor fi pentru totdeauna cuceriți de cărți, vor deveni cititori fideli. Cei mai mulți dintre ei.

B1.ro:  Din ce perspectivă privește un eminent dascăl de limba română anul centenar al Unirii din 1918?

Codina Săvulescu: Nu cred că există neapărat o perspectiva a profesorului de română sau de istorie, ci mai degrabă perspectivă profesorului român, poate patriot, (dacă termenul nu s-a demonetizat), care are datoria nobilă, aș spune, să mediteze la importanța marilor momente din istoria națională.

B1.ro: Ce rol a avut literatură română în geneza României Mari?

Codina Săvulescu: Un număr însemnat de scriitori români, mai ales din a două jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au fost și oameni politici, mari oameni de stat,  care și-au slujit țară nu numai cu condeiul. Figura mesianică a poetului din lirică lui Goga, de exemplu, nu era doar o expresie literară, ci credința marilor scriitori români în capacitatea neamului de a se regenera și dezvolta spre a se împlini în concertul națiunilor europene și universale.

B1.ro: Considerați că axa București - Iași este una fundamentală pentru evoluția și dezvoltarea României moderne? Se poate vorbi de o tensiune culturală, de o emulație între cele două capitale românești?

Codina Săvulescu: În perioada modernă a istoriei  României au existat mai multe centre culturale, puncte de emulație și de efervescență literară și culturală. București și Iași nu sunt singurele. Transilvania (Cluj), chiar și înainte de 1918, a fost la fel de importantă.

B1.ro:  Care a fost rolul valorilor religioase în cristalizarea și evoluția literaturii române? Credeți că literatură română modernă mai are nevoie de sacru și religios?

Codina Săvulescu: Valorile religioase reprezintă fundamentul culturii și literaturii române. În Biserică s-au scris și s-au tradus primele cărți, în Biserică s-a șlefuit limba română, în Biserică s-a păstrat vie ideea conștiinței și a valorilor naționale. Mai mult decât atât, cred că nu poți înțelege literatura modernă, mă gândesc la Blaga, Arghezi, Voiculescu..., dacă nu ai în vedere și dimensiunea religioasă a culturii. Cât despre contemporaneitate, sunt destui scriitori care au scris poezie mistică, mă gândesc la Ioan Alexandru, Daniel Turcea ....

B1.ro: Spuneți-ne câteva cuvinte despre literatura cu tematică spirituală a Bucureștiului modern. A existat o mișcare sau un curent religios-spiritual în literatura bucureșteană și română a veacului al XX-lea?

Codina Săvulescu: În opinia mea,  cel mai interesant fenomen cultural și religios (printre altele) a fost mișcarea Rugul Aprins care a adunat toată crema intelectualității interbelice : Daniel Sandu Tudor, Vasile Voiculescu, Anton Dumitriu, Paul Sterian, Dumitru Stăniloae și mulți alții. În anii instaurării comunismului în România această mișcare a reprezentat o formă de rezistență eroică, prin cultură și credință. Din păcate, cei mai mulți dintre membrii  și-au trăit ultimii ani de viață în închisorile de la Aiud sau Gherla

B1.ro: Dezinteresul pentru cultură română în general și pentru literatură română în special este semnificativ în societatea actuală. Demersurile de genul proiectului de față, al Anului Centenar are tocmai rolul de a stopa, pe cât posibil, această tendință. Ce proiecte are Liceul „Mihai Viteazul” pentru susținerea culturii române în general și mai ales în anul centenar al Unirii?

Codina Săvulescu: Colegiul  „ Mihai Viteazul” este recunoscut pentru numeroasele activități și proiecte extracurriculare. Sigur că mai ales în anul centenar ele vor avea în vedere Marea Unire de la 1918. Catedrele de literatură, istorie, arte  și religie au format deja echipele de lucru. Spre exemplu  proiectul  „Unitate de credință și de neam” cuprins în calendarul ISMB 2018, inițiat și coordonat de CNMV, se desfășoară în peste 20 de unități școlare din București.

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

 

 

Citeşte mai multe despre:   interviu,   Bucuresti
 
 
Loading...