Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar CENTENAR 2018: Bucureştii de ieri şi de azi. De la așezare Medievală la Capitala Țării Românești (FOTO)

CENTENAR 2018: Bucureştii de ieri şi de azi. De la așezare Medievală la Capitala Țării Românești (FOTO)

Un articol de: -
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Nu se poate vorbi despre Centenarul Marii Uniri fără a trece în revistă istoria Bucureștiul. Capitala României are un parcurs interesant, dacă analizăm etapele și factorii care au dus la evoluția orașului în toate planurile.

Începutul pornește de la Cetatea Dâmboviței și satul București. Urmează fortificația din timpul lui Vlad Țepeș, prima atestare documentară, de la 1459, numirea Bucureștiului capitala Țării Românești, la 1695, și transformarea într-un oraș cosmopolit, la începutul de secol XX. “Micul Paris” este astăzi o capitală europeană care oferă locuitorilor și turiștilor o adevărată lecție de istorie.

Foto: Wikipedia

Despre întemeierea orașului și dezvoltarea sa de-a lungul anilor ne-a povestit mai multe istoricul Emanuel Bădescu.

B1.ro: De unde pornește istoria Bucureștilor? Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea ciobanului Bucur.

Emanuel Bădescu, istoric: Bucureștii ar veni de la pluralul Bucurescu. E posibil să fi fost aici cândva o familie venită din Muscel, care, având moșie, a dat numele acestui oraș. Nu este atestat, cum nu este atestată până acum vechimea orașului, care are urme din neolitic.

Sunt ruine de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, din 1410, pe o suprafață de 160 de hectare. Este vorba despre un donjon, care pe timpul lui Vlad Țepeș s-a extins, iar pe timpul lui Mircea Ciobanul a devenit curtea domnească, extinsă apoi de Brâncoveanu. Cam așa ar începe istoria Bucureștilor.

Și istoria Bucureștilor mai are un aspect, e vorba de un clivaj. E vorba de timpul până la 1595 și noua istorie de la 1595 încoace. Clivajul l-a produs Sinan Pașa, când a incendiat orașul. Toate clădirile au fost făcute scrum, mai puțin câteva biserici din piatră. Ulterior a fost refăcut.

De asemenea, există mărturii despre cum arăta Bucureștiul înainte de Mihai Viteazul și după.

Documentul din 20 septembrie 1459, emis de Vlad Ţepeş, în care este menţionat pentru prima oară Bucureştiul. Foto: istoriebucuresteana.com

B1.ro: Cumva a renăscut. Cum era Bucureștiul la sfârșit de secol XIX, începutt de secol XX?

Emanuel Bădescu, istoric: Era un oraș cosmopolit și în care românii nu erau ultra majoritari. Erau comunități de diverse etnii. În București au existat multiple incendierii, dar și refaceri foarte rapide, ceea ce înseamnă că aici era o oarecare sursă de bogăție.

Foto: Wikipedia

B1.ro: Acest amestec de popoare a lăsat în arhitectură urme?

Emanuel Bădescu, istoric: În secolul XIX, sigur. Înainte, arhitectura era contrastantă. Boierii aveau case mari, dar erau și oameni săraci.

B1.ro: Cum arăta Bucureștiul? De când datează primele fotografii?

Emanuel Bădescu, istoric: În mod surprinzător, în primele fotografii ale Bucureștilor, care sunt executate de Ludwig Angerer în 1855, când începea să se retragă armata austriacă, sunt prezentate imagini panoramice ale orașului în care se văd foarte limpede clădri în stilul regiunii din care veniseră marii boieri la Curte. Vedem conace mari în stil vrâncean, prahovean, dâmbovițean..etc.

În aceleași fotografii mai vedem că populația atât de diversă a creat orașul. Este vorba despre populațiile venite din Imperiul Habsburgic. E vorba de austrieci, de sași, evrei, care și-au pus amprenta pe clădirile din centrul vechi, dar și de pe podul Mogoșoaiei, Calea Victoriei. Stilul este neogotic. Cine a “înșelat” în acest stil a fost arhitectul croat Luigi Ludovic Lipizer și un arhitect belgian.

B1.ro: Când au început să urce în înălțime clădirile din București?

Emanuel Bădescu, istoric: Cam odată cu apariția Regulamentelor Organice, de la 1841. Pavel Kiseleff, general pus de Țar să cuprindă Țara Românească și Moldova în cadrul Imepriului Rus, devenit filoromân în timpul lui Alexandru Ghica, dându-i-se chiar cetățenie română, a avut un rol important în acest sens.

Centrul Bucureșiului în 1853 și în 2016

B1.ro: Cum era Bucureștiul de la 1900? Cum era viața la începutul secolului XX în Capitală?

Emanuel Bădescu, istoric: Vorbim mai puțin de boieri, ci de negustori la început de secol XX. Toate hanurile mari erau centre de neoț, practic mall-urile de azi.

Orașul a avut noroc cu populația cosmopolită care a făcut negoț în București. De atunci a început să se dezvolte orașul, până atunci fiind sat.

 “Orașul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogățiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populațiune numeroasă, compactă și eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraș care are elementul cel mai puternic al unei țării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraș al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspirațiuni mai naționale și mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta și domni mai mult decât în Bucuresci”, spune Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului 1859.

La 24 ianuarie 1862 se deschide primul Parlament al României, iar orașul București este proclamat capitala țării.

Foto: Wikipwdia / Deschiderea primului parlament 1862

Noul statut de capitală a României a adus orașului București un ritm rapid de dezvoltare sub toate aspectele: străzile din oraș se pavează cu granit, piatră cioplită și piatră de râu, se construiesc trotuare pietonale pe străzile principale, se amenajează grădina botanică, se înființează gimnaziile Lazăr și Matei Basarab, Universitatea din București, Școala de Bele-Arte, se amenajează noi piețe și grădini publice, se construiește prima linie de cale ferată dintre București și Giurgiu, se pune piatra de temelie a Azilului Elena Doamna pentru fete orfane. 
Se înființează noi societăți: Societatea Română de Științe (1862), Societatea română de arme, gimnastică și dare la semn (17 mai 1862) – prima asociație sportivă din România, Direcția Centrală a Poștelor (4 august 1862), Societatea pentru învățătura poporului român (1866), Societatea Literară Română (13 aprilie 1866) – care devine din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 Academia Română, Societatea de științe fizico-naturale (1868), Filarmonica Română (11 mai 1868) - astăzi Filarmonica „George Enescu“- care își susține concertul inaugural la 27 decembrie 1868, Societatea de geografie (27 iunie 1875), Societatea Națională de Cruce Roșie a României (16 iunie 1876) etc. 

B1.ro: Ce ne puteți spune despre cartierele Bucureștiului?

Emanuel Bădescu, istoric: Fiecare cartier are un istoric al lui. Bucureștiul s-a dezvoltat mai ales după 1848, pe un stil care se regăsește în structura orașului Helsinki, adică un centru urban în miloc și orașe satelit de jur-împrejur. Așa putem privi cartierele Drumul Taberei, Militari, Titan ..etc.

Termenul cartier este folosit recent, la orgine toată lumea vorbea despre mahalale.

Foto: Wikipedia / Mahalale în București

B1.ro: De unde vin denumirile acestora?

Emanuel Bădescu, istoric:  Să le luaăm pe rând.

Taberei -  Acolo a fost adunarea poporului a lui Tudor Vladimirescu.

Băneasa -  Îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.

Cotroceniul - Se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.

Colentina - Istoria spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. 

Balta Albă -  Acolo erau transportați cei care au murit din cauza ciumei. Se pune avar peste ei și erau îngropați. Când ploua, ieșea varul și bălțile erau albe.

Crângaşi - istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. 

Militari – terenul armatei. Acolo era pirotehnia armatei.

Dămăroaia - A fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.

Dristor - Vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. 

Ferentari – cuvântul provine din limba latină și însemană soldat infanterist genist, dar nu e atestat niciunde că acolo a fost un doemniu al armatei.

Drumul Taberei - Se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ghencea - Este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.

Floreasca şi Giuleşti - Îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective.

Titan - Îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20.

B1.ro: Cum era structurat orașul?

Emanuel Bădescu, istoric:  Bucureștiul avea negoț și mici fabrici, care erau în centrul orașului. Fabricile mai mari erau la periferie. Gările au fost construite la limita orașului. Ca să înțelegem, periferia era atunci unde este acum zona Ștefan cel Mare sau șoseaua Mihai Bravu.

B1.ro: Când au apărut clădirile emblematice în oraș?

Emanuel Bădescu, istoric: Au apărut în perioada regalității. Odată cu ridicarea țării în rang, marile bănci din vest au putut investi la noi.

Deși pe tronul României era un principe pe jumătate german, pe timpul lui Carol I majoritatea arhitecților au fost francofoni. Ei au venit cu stilul eclectic, monumental. Aceste au creat o amprentă de oraș care tindea să devină occidental, precum Parisul.

Ateneul, Banca Națională, Palatul de justiție, Palatul CEC, Gara de Nord, Universitatea sunt doar câteva dintre clădirile emblematice ale Capitalei.

Majoritatea clădirilor de pe Calea Victoriei au apărut în timpul lui Carol al II-lea.

Bucureștiul înglobează toate stilurile. Turiștii au ce admira.

Foto: Wikipedia / Palatul Regal

O parte  dintre clădiri au fost construite și în perioada comunistă. Care sunt acestea?

-1946 – Teatrul muncitoresc „C.F.R.”

-1951 – Teatrul de vară din Parcul Herăstrău

- 1952 – clădirea Clubului Dinamo

- 1953 (an bogat în realizări arhitecturale, fapt datorat organizării la București a celei de a patra ediții a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților) – Teatrul de operă și balet, Stadionul 23 August, Teatrul de vară din Parcul 23 August și Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu”

- 1955 – corpurile noi ale Institutului de științe economice, noul palat al Băncii Naționale

- 1957 – Casa Scânteii

- 1961 – Circul de Stat

- 1962 – Pavilionul central de expoziții al economiei naționale

Casa Poporului, care deși este hulită de mulți pentru costurile și demolările făcute în numele său, este indiscutabil unul din cele mai importante monumente din întreaga Românie.

Acestora se adaugă peste treizeci de institute de studii și cercetări (în majoritate subordonate Academiei R.P.R), școli elementare și școl, licee.

În zilele Revoluției au fost avariate numeroase clădiri din București: în multe fațade s-au tras focuri de armă, dar, mai important, în seara de 22 decembrie Muzeul Național de Artă al României și Biblioteca Centrală Universitară au fost incendiate, producându-se pagube însemnate.

Vibrant și înțesat de obiective turistice care merită vizitate, orașul București se numară astăzi printre cele mai frumoase capitale europene. Acest centru urban te invită să te lași captivat de colecțiile bogate ale muzeelor sau vrajit de buna dispoziție și farmecul care domină Centrul Istoric. 

În rândurile de mai jos redăm câteva dintre obiectivele de vizitat în București:

Casa Poporului sau Palatul Parlamentului: Vestit pentru dimensiunile sale, acest edificiu grandios este caracterizat de melanjul arhitectonic deosebit care reunește stilul brancovenesc și influențele stilului renascentist, germanic și baroc. 

Muzeul Țăranului Român: Această atracție include cea mai bogată colecție de obiecte traditțonale din România, unde turiștii pot admira expoziții de ceramică, țesături, costume populare, obiecte sculptate, mobilier și icoane.

Centrul Istoric: Polul distracției, un loc împânzit de clădiri construite în stil neoclasic și neobaroc, la parterul cărora veți găsi numeroase terase, cafenele, restaurante și magazine. 

Parcul Herastrau: Puteți face o plimbare sau lua prânzul ori cina pe malul lacului la una dintre terasele deschise aici.

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa: Expozițiile permanente se pot lăuda cu obiecte care variază de la roci și minerale impresionante, până la giganticul schelet de Deinotherium gigantissimum.

Grădina Botanică: Aici puteți admira o sumedenie de plante rare, colecții de trandafiri și cactuși, orhidee și frumoasa colină a coniferelor.

Muzeul Militar Național: Nu rata colecția de uniforme care le include pe cele ale regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea, dar si tinute ale reginelor Elisabeta și Maria.

Ateneul Român: Edificiu-simbol al culturii naţionale, clădirea a fost construită în inima Bucureştilor în urmă cu 120 de ani (1886-1888).

Caru’ cu Bere: Un restaurant muzeu, preferatul lui Caragiale şi Coşbuc 

Muzeul Satului: O ţară într-un muzeu. Reunește tradiţiile şi obiceiurile de secole ale poporului român, modul de viață şi casele specifice fiecărei zone. 

Hanul lui Manuc: Locul unde s-a scris istoria. Hanul a găzduit demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-turc. 

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul George Enescu, Biblioteca Central Universitară, Palatul Stirbey și numeroase biserici încărcate de istorie completează peisajul bucureștean.

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Citeşte mai multe despre:   Primaria Municipiului bucuresti,   Bucuresti Centenar
 
 
 
Loading...