Adrian Vasilescu (BNR): Unei familii îi este greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă din 70% din venituri toate cheltuielile pentru consum şi întreţinerea locuinţei
Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Economic Adrian Vasilescu (BNR): Unei familii îi este greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă din 70% din venituri toate cheltuielile pentru consum şi întreţinerea locuinţei

Adrian Vasilescu (BNR): Unei familii îi este greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă din 70% din venituri toate cheltuielile pentru consum şi întreţinerea locuinţei

Un articol de: -
Economic

O societatea “sănătoasă” se bazează pe clasa de mijloc. În România, ea este încă în process de formare.

Consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu este de părere că “mai avem de aşteptat până când această categorie socială va fi, pentru economia noastră, un motor performant care s-o împingă înainte”.

Spre deosebire de clasa de mijloc, săracii țării se văd cu ochiul liber: cocioabe, oameni care o duc greu, familii care n-au nici o şansă, oricât de mică, să-şi îmbunătăţească viaţa de zi cu zi cu mai mult decât un ajutor social ori un salariu minim.

Important ar fi, desigur, să vedem cum – la interferenţa zonelor luminoase cu cele întunecate – creşte şansa bunăstării. Şi cum tot mai mulţi săraci sunt absorbiţi în clasa de mijloc, sporind posibilităţile ca nenumărate familii să-şi finanţeze în bună parte cheltuielile din veniturile curente, în timp ce pentru restul de cheltuieli curente şi pentru nevoi viitoare să poată apela la economii ori la bănci. Dar unde e pragul sărăciei? Prin anii ’60, la începutul lor, un economist american, pe care îl consulta preşedintele Kennedy, Paul A. Samuelson, gândea că dacă o familie, din venitul total, reuşeşte să cheltuiască pentru o hrană consistentă mai puţin de o treime, îndeplineşte condiţia evadării din sărăcie. Pentru că oricât de mare ar fi pofta de consum a familiei, dincolo de cerinţele coşului alimentar, trei sferturi din venit îi vor ajunge ca să-şi achite celelalte facturi. Voi încerca un calcul plecând de la unele valori medii, prezentate de INS, privind bugetele întocmite la nivelul gospodăriilor populaţiei. O familie din România are, în medie, venituri lunare de 2.577. Din această sumă cheltuieşte 87,8 la sută. Deci 2.263 de lei. Diferenţa o economiseşte. Numai că din suma cheltuită 91,5 de procente (2.070 de lei) se duc pe consum şi pe taxe. Astfel că, din totalul cheltuielilor, investiţiile (banii pentru case, terenuri, echipamente, acţiuni) se situează sub 1 la sută. De fapt, la 0,3 la sută. Iar pentru hrană cheltuieşte 27,8 la sută. Vedem aşadar că, la nivelul totalului populaţiei, ne apropiem de linia de alarmă de 33,3 la sută”, scrie Vasilescu într-un articol pentru ZF.

Dacă o familie mai trebuie să-și cumpere și casă, nemoștenind una de la părinți, lucrurile se complică.

Dar să vedem ce înseamnă astăzi împărţirea poverii cheltuielilor.

“Astăzi însă lucrurile nu mai sunt atât de simple. Lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Mai degrabă am putea să socotim că unei familii îi este greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă din 70 la sută din venituri toate cheltuielile pentru consum şi întreţinerea locuinţei.

Nici tendinţele de creştere-plus n-au adus schimbări importante în curba cheltuielilor. Fiindcă, normal, în 2011, la începutul creşterii au fost ambalate puternic doar două motoare: exporturile şi consumul. Al treilea motor, investiţiile, e turat cu încetinitorul. Aşa că plusul de valoare adăugată n-avea şi nu are cum să aducă imediat mai multă bunăstare”, conchide consilierul lui Isărescu.

 

Citeşte mai multe despre:   Mugur Isarescu,   economie,   saracie
 
 
Loading...