Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului ungar, condamnă „teroarea morală” din UE: „Nu am aderat la un imperiu”

Laszlo Kover, președintele Parlamentului din Ungaria, a criticat în termeni duri intenția ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de restectarea statului de drept. Acesta a vorbit despre o „teroare morală” și a susținut că dacă se va impune această măsură, Uniunea Europeană va fi compromisă, căci statele puternice le vor putea intimida pe cele mai slabe.

Oficialul ungar Laszlo Kover critică dur condiționarea fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept

Într-un interviu pentru postul public de radio Kossuth, președintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a acuzat Uniunea Europeană că practică față de statele membre „o politică de forţă brută”, pe care a catalogat-o drept „teroare morală”.

Laszlo Kover a mai afirmat că le-a scris omologilor săi din ţările care urmează să deţină preşedinţia Uniunii Europene că statele care fac presiuni pentru o astfel de condiționare vor fi răspunzătoare de eşecul bugetului multianual al Uniunii și al acordului de redresare economică.

El s-a referit explicit la presiunile asupra Ungariei şi Poloniei. Cele două țări au transmis că dacă acordarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept, atunci se vor folosi de dreptul de veto, astfel încât nici bugetul și nici acordul să nu poată fi impementate. Asta va fi o lovitură extrem de dură mai ales pentru membrii UE ai căror economii au fost cele mai afectate de criza generată de coronavirus.

Oficialul ungar a mai declarat că, după ce au primit scrisoarea sa, Germania şi delegaţia Parlamentului European au căzut de acord asupra unor prevederi şi mai stricte privind statul de drept decât în propunerea iniţială, informează Agerpres.

Laszlo Kover, critici la adresa UE: Nu am aderat la un imperiu

Liderul Parlamentului de la Budapesta a mai dat de înțeles că această condiționare încalcă tratatele Uniunii, căci acestea conţin mecanisme care au tocmai rolul de a împiedica procedurile pe baze politice sau ideologie: regulile „nu trebuie călcate în picioare”.
În opinia sa, introducerea unor asemenea noi mecanisme va duce blocul comunitar „într-o prăpastie”.

Laszlo Kover a mai susținut că Ungaria va „lupta pentru suveranitatea naţională”, că nu „am aderat la un imperiu” și că țara sa a suferit destul ca „stat-client, colonie a Uniunii Sovietice”.

Și Polonia se opune condiționării fondurilor UE de statul de drept

Și liderii de la Varșovia s-au exprimat de mai multe ori împotriva condiționării acordării fondurilor europene de respectare principiilor statului de drept.

„Suntem împotriva legării fondurilor (europene) şi a sumei acestora de statul de drept, nu pentru că am considera că statul de drept nu este important, ci pentru că nimeni nu poate stabili criterii obiective”, declara, în mai, Jacek Czaputowicz, la vremea respectivă ministru polonez de Externe.

Iar pe 6 noiembrie chiar premierul Mateusz Morawiecki a susținut că executivul comunitar nu poate decide arbitrar asupra retragerii fondurilor europene pe baza unor „criterii dubioase”.

Într-o declarația anterioară, el a precizat că Polonia a cerut de la început „nicio putere discreţionară pentru organismele UE, instituţiile UE cu privire la statul de drept”.

„Dacă ameninţările şi şantajul sunt menţinute, noi vom apăra ferm interesele vitale ale Poloniei. Veto. În acest fel vom reacţiona împotriva tuturor celor care caută să ne forţeze mâna. O voi repeta, pentru că am spus-o deja, noi suntem de partea bună a Istoriei. Cei care vor să ne priveze de suveranitatea noastră, să ne impună viziunea lor fantezistă sunt pe cale să se prăbuşească”, a declarat luna trecută, vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului de guvernământ ultraconservator Lege și Justiție, considerat liderul de facto al Guvernului de la Varșovia.