Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri High-Tech IDILĂ cu final TRAGIC: Un delfin s-a sinucis din dragoste pentru o tânără (FOTO și VIDEO)

IDILĂ cu final TRAGIC: Un delfin s-a sinucis din dragoste pentru o tânără (FOTO și VIDEO)

Un articol de: -
High-Tech

Periodic se declasifică diferite tipuri de dosare ale unor experimente științifice care mai de care mai extravagante și mai cutrumurătoare. Un astfel de experiment demn de filmele cu Frankenstein a avut loc în anii 60 ai veacului trecut, în SUA.

În 1960, neurologul John C. Lilly a realizat o cercetare finanţată de NASA în cadrul căreia oamenii au încercat să comunice cu delfinii. Unul dintre cele mai controversate momente din cadrul experimentelor a fost acela în care o femeia a depășit barierele firește de comunicare, inițiind o formă de contact intim cu această specie.

Idila dintre o cercetătoare și un delfin sfârșită tragic

''Ordinul Delfinului'' era un grup secret care în ciuda numelui se ocupa de cercetarea inteligenţei extraterestre. Conform ATi, din acest grup făcea parte atât Carl Sagan, cât şi neurologul John Lilly. Cartea sa scrisă în 1961, ''Omul şi Delfinul'', prezenta teoria conform căreia delfinii ar dori să comunice cu oamenii, după cum informează Descoperă.

Cartea lui Lilly a stârnit interesul NASA privind comunicarea între specii, astfel că au finanţat un studiu prin care să cerceteze această ipoteză. Din cadrul grupului făcea parte şi astronomul Frank Drake, director al National Radio Astronomy Observatory’s Green Bank Telescope din vestul Virginiei. Şi el a fost încântat de cartea lui Lilly, aşadar a decis să se alăture studiului 

Următorul pas a fost proiectarea unui laborator în care s-ar fi aflat un laborator la etaj şi un bazin pentru delfini la parter.  Cunoscut sub denumirea Casa Delfinului, laboratorul era o clădire inundată unde cercetătorii încercau să convieţuiască alături de 3 delfini: Peter, Pamela şi Sissy. 

Atunci când o tânără de 23 de ani, Margaret Howe Lovatt, din apropierea laboratorului, a aflat despre experiment i-a cerut directorului laboratorului, Gregory Bateson, un faimos antropolog, să lucreze şi ea în cadrul proiectului. 

Bateson i-a permis lui Lovatt să umărească delfinii. Şi pentru a se simţi mult mai implicată în studiu i-a cerut să noteze comportamentul animalelor. În scurt timp, Lovatt a devenit foarte dedicată proiectului. În timpul lecţiilor zilnice încerca să-i înveţe pe cei trei delfini sunete umane. Dar procesul nu oferea niciun rezultat. Lovatt nu dorea să plece seara acasă, aşadar i-a cerut lui Lilly să se mute în laborator. De asemenea, tânăra a dorit să-i fie inundată camera pentru ca delfinii să poată convieţui cu ea.  

Lovatt l-a ales pe Peter pentru experimentele de învăţare a limbajului. Aceştia stăteau împreună în laborator şase zile din săptămână, iar în a şaptea zi Peter stătea în bazin cu ceilalţi doi delfini. În urma lecţiilor cu Peter, Lovatt a afirmat că ''atunci când nu am lucrat, de fapt am observat o mulţime de lucruri...el era foarte interesat de anatomia picioarelor mele. Dacă stăteam cu picioarele în apă venea şi se uita la genunchii mei pentru o perioadă lungă de timp. Voia să ştie cum funcţionează''.

Însă fascinaţia tinerei pentru delfin a crescut și a alunecat treptat spre alt fel de relații, încât Lovatt a decis să-i satisfacă manual dorinţele sexuale ale delfinului. Tânăra cercetătoare a pretextat că gestul ei avea un caracter pur științific, urmărind facilitarea comunicării dintre specii.

Peste ani, Lovatt a precizat că ''nu a fost vorba de o activitate sexuală...senzuală probabil.  Eu am încercat doar să-l cunosc pe Peter. Acel organ făcea parte din Peter''.  După încheierea experimentului şi relaţia dintre Lovatt şi delfin s-a încheiat.

Însă la câteva săptămâni după aceasta, din nefericire, delfinul Peter s-a sinucis. Ric O'Barry, din cadrul Dolphin Project, a validat utilizarea termenului de sinucidere. ''Delfinii nu inhalează automat oxigen precum oamenii. Sunt conştienţi de fiecare respiraţie. Dacă viaţa este prea grea, delfinii inspiră şi se scufundă pe fundul bazinului''.

Nu putem folosi termenul de dragoste în cadrul acestei relații, însă aparențele pledează pentru o astfel de categorisire. Delfinii sunt una dintre speciile de mamifere cele mai inteligente, iar eforturile oamenilor de a stabili un contact și de a le învăța limbajul continuă și astăzi. După câte se pare dragostea nu ia în seamă barierele dintre specii.

Citeşte mai multe despre:   nasa,   delfini,   Margaret Howe Lovatt,   John Lilly,   Ordinul Delfinului,   Omul şi Delfinul
Loading...