Guvernul a decis că alegerile parlamentare vor avea loc în 6 decembrie

UPDATE, 3 septembrie, ora 21:55 // Guvernul Orban a stabilit ziua de 6 decembrie ca dată de desfășurare a alegerilor parlamentare.

„Alte două hotărâri de guvern importante în ceea ce priveşte calendarul alegerilor pentru perioada următoare, aşa cum premierul ne-a anunţat în deschiderea şedinţei de guvern – au fost propuse hotărârile de guvern iniţiate de Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Interne pentru stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, respectiv data de 6 decembrie 2020″, a declarat Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului, citat deAgerpres.

Știrea inițială //Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a subliniat că data alegerilorparlamentare „nu poate fi decât 6 decembrie”. Precizarea a fost făcută joi, în timpul ședinței de Guvern în care Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, va introduce pe ordinea de zi un prim proiect de Hotărâre referitor la programarea scrutinului în prima duminică din ultima lună a anului 2020.

„Data alegerilor parlamentare nu poate fi decât 6 decembrie”, a subliniat prim-ministrul Ludovic Orban

În stabilirea datei, explică premierul, trebuie ținut cont de „prevederile constituționale care pe de o parte spun când se încheie mandatul actualului Parlament, și anume pe data de 21 decembrie. De asemenea, trebuie să ținem cont în stabilirea datei de prevederea constituțională, prin care Președintele trebuie să convoace Parlamentul nou-ales în termen de maximum 20 de zile de la data alegerilor. Coroborând toate aceste prevederi constituționale și legale, rezultă clar că data alegerilor nu poate fi decât 6 decembrie. Ca atare, proiectul de Hotărâre de Guvern pe care îl va introduce pe ordinea de zi domnul ministru Vela este primul proiect de Hotărâre de Guvern privitor la stabilirea datei de 6 decembrie ca dată a alegerilor parlamentare”.

Președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR proiectul care stipulează că Parlamentul fixează data alegerilor parlamentare

În aceeași zi din finalul lunii iulie, Senatul și, în rol decizional, Camera Deputaților adoptauproiectul de legecare prevede că data alegerilor parlamentare, organizate ca urmare a expirării actualului mandat alParlamentului, se stabilește prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înainte, lăsând practic Guvernul fără această prerogativă, deși tradițional în cei 30 de ani de postdecembrism data alegerilor parlamentare era fixată de Executivul de la Palatul Victoria.

Președintele României a atacat la CCRproiectul de lege, potrivit anunțului făcut deAdministrația Prezidențialăîn 17 august.

„Prin dispoziția criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență prevăzută de art. 93 din Constituție. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce țin de evoluția situației sanitare. Cu alte cuvinte, orice situație care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor și, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepțională, este posibil ca alte rațiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecințe asupra securității raporturilor juridice”, se arată în sesizarea depusă la CCR de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit aceleiași sesizări de neconstituționalitate, „prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situația în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituționale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului și intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”.